Cand este nevoie de expertiza

Consolidare, expertiza

CAND ESTE NEVOIE DE EXPERTIZA?

De obicei,  expertiza tehnica se realizeaza cand  este solicitata prin Certificatul de Urbanism. Situatiile in care se intervine prin modificari, renovari, consolidari,   lucrari de constructie/demolare  in vecinatate, alipiri,  s.a.m.d.,  la o constructie existenta. Cele mai intalnite cazuri la care este necesara sunt:

  1. Alipirea la calcan;
  2. Consolidare/Restaurare;
  3. Extindere/Modernizare;

1.Alipirea la calcan

Conform DEX, calcanul este peretele exterior din spate (fara deschizatura) al unei case (destinat sa fie acoperit de zidul asemanator al unei cladiri vecine).  

Alipirea la calcan nu este posibila fara expertiza. In urma carei se va indica o solutie pe care proiectantul de structura o va urma.

Pentru stabilirea unei solutii tehnice este nevoie ca studiul geotehnic. Acesta trebuie sa cuprinda cel putin un foraj langa calcanul cladirii vecine, pentru a afla adancimea de fundare a structurii existente.

De cele mai multe ori avem de-a face cu cladiri fara subsol cu o adancime mica de fundare. 

Daca vorbim de un proiect de casa vechi putem inalni adancimi de fundare de 60cm. Avand in vedere ca normativul de proiectare a fundatiilor de suprafata NP112-2014 impune o adancime minima de fundare de 90cm (adancime de inghet). Presupunand cladirea noua nu are subsol si conditiile geotehnice si de structura permit o fundatie cu adancimea de fundare de 1m fata de cota terenului natural. Pentru a ne lipi de cladirea cu adancimea de fundare de 60cm. 

Va trebui sa subturnam fundatia veche pentru a atinge o adancime de fundare egala cu adancimea fundatiei noi, 1m de la cota terenului natural.

REALIZAREA SUBTURNARII:

Subturnarea se va reliza in ploturi cu lungimea maxima de 1m. In cazul in care conditiile de proiectare o permit, ploturile de subturnare vor fi comune cu fundatia noii structure pentru o executie mai usoara. 

Lungimea  de calcan se va imparti in mai multe ploturi care se vor escava la distanta de cel putin 2-3 ploturi vecine unul fata de altul.

Pe o lungime de calcan vom avea de exemplu urmatoarea numaratoare, plotul 1, 2,3,4,5, apoidin nou plotul 1,2,3,4,5 si tot asa. Vom incepe sapatura sub fundatia existenta cu toate ploturile 1, dupa turnarea ploturilor numarul 1, vom trece la turnarea ploturilor numarul 2 si tot asa.

Cazul cladirilor cu subsol:

In cazul in care avem de-a face cu cladiri cu subsol iar noua cladire nu are subsol, atunci vom duce fundatia cladirii noi la adancimea fundatiei cladirii vecine. Prin turnarea unui beton simplu sub fundatia armata a cladirii noi. 

Este interzisa o fundarea deasupra adancimii de fundare a cladirii existente. Fundatia noua descarac printr-un bulb de presiune pe fundatia cladirii vechi afectand structura existenta.

2.Consolidare
/Restaurare

Expertiza tehnica stabileste pentru inceput starea tehnica a cladirii si riscul seismic, urmand sa se stabileasca apoi o solutie de consolidare.

In cadrul evaluarii tehnice se descrie geometria cladirii, anul construirii, tipul de structura, materialele folosite.

In aceasta etapa se poate monitoriza evolutia deschiderii fisurilor prin montarea unor martori de sticla, daca aveam de-a face cu fisuri.

De multe ori degradarile se accentueaza daca apare un santier in vecinatatea cladirii. 

 

Dupa culegerea datelor , geometrie material, tip structura, gradul de degradare, se ,modeleaza structura existenta. Dupa aceea se stabileste un grad de risc seismic.

Dupa stabilirea gradului de risc seismic se trece la Solutia de consolidare.

·         Subturnarea fundatiilor pentru atingerea unei adancimi corespunzatoare;

·         Camasurea peretilor de zidarie(cea mai intalnita solutie);

·         Introducerea unei structuri de consolidare (stalpi de beton in slituri de zidarie) grinzi de sustinere sub planseul existent.

·         Consolidarea stalpilor cu fibre de sticla sau fibre de carbon;

·         Camasuirea cu otel a stalpilor de beton armat pentru cresterea ductilitatii;

3.Extindere/Modernizare

Expertul este cel care stabileste modul in care noua structura de rezistenta si cea existenta conlucreaza.

La fel ca in cazul consolidarii, expertul evalueaza structura cladirii, o incadreaza intr-o clasa de risc seismic. Dupa aceea propune o solutie de extindere, precedata de multe ori de o solutie de consolidare.

Proiect Bloc P+5E

Proiect bloc locuinte

Proiect bloc, bloc de locunitne, autorizare bloc, proiectant de rezistenta, inginer structurist.

suprafata construita:

1300mp;

proiect bloc, structurist, proiect rezistenta bloc

Locatie

MUN. PLOIESTI, JUDETUL PRAHOVA

REGIM DE INALTIME

Parter+5E;

FUNCTIUNE

LOCUINTE COLECTIVE;

Particularitatile de proiect bloc;

Beneficiarul a dorit optimizarea de proiect bloc locuinte, fata de varianta initiala realizata de o alta firma de proiectare.

  1. Proiect bloc varianta initiala din pereti de beton armat;
  2. Proiect bloc varianta executata de noi din cadre de beton armat;

Mai jos am detaliat cateva particularitati ale optimizarii proiectului de bloc: 

1.Proiect bloc-varianta initiala

Structura initiala era compusa din pereti de beton armat cu bulbi la capetele acestora. 

  1. Consumul initial estimat de noi cu aceasta varianta era de aproximativ 70 tone de armatura, respectiv 53 de kg/mp.
  2. Consumul initial de beton estimat de noi era de aproximativ 550mc, respectiv de 0.42 de mc/mp.
  3. Consumul initial de cofraj estimat de noie era de aproximativ 4300mp, respectiv 3.3mp/mp;
 
Optimizarea spatiului 100%
Consum de zidarie 100%
Durata de executie 88%
Cantitatea de manopera 83%
Consum de armatura 79%
Consum debeton armat 89%
Consum de cofraj 85%
Cost total 83%

Nota: Graficul reprezinta gradul de optimizare in comparatie cu varianta executata de noi, unde 100% reprezinta optimizarea mai buna.

 

2.Proiect bloc-varianta optimizata

Optimizarea proiectului realizata de firma noastra s-a facut prin:

  1. modificarea tipuilui de structura, asfel ca am ales varianta de structura din cadre de beton armat foramta din stalpi si grinzi. 
  2. S-a inlocuit tipul de otel folosit de la PC52, folosit initial la B500C, cel din urma avand acealsi pret dar rezistenta mai mare cu 40% mai mare.
  3. De asemena calculul structural a fost realizt mai riguros fata de varianta initiala cu programe de calcul 3D care folosesc metoda elementului finit.
  4. Consumul final de armatura, cu varianta executata de noi a fost de 55 tone-42kg/mp, respectiv cu 15tone de armatura mai putin;
  5. Consumul final de beton, cu varianta executata de noi a fost de 487mc -37kg/mp, respectiv cu 63 de mc de beton mai putin;
  6. Consumul final de cofraj a fost de 3649mp, respectiv 2.79mp/mp, cu 651mp mai putin;
  7. Prin aceste optimizari costul final al structurii de rezistenta a scazut cu aproximativ 17%;
Cost total 100%
Cantitatea de manopera 100%
Consum de armatura 100%
Consum de beton armat 100%
Consum de cofraj 100%
Durata de executie 100%
Optimizarea spatiului 95%
Consum de zidarie 93%

Rezultatele consumului nu pot di folosite pentru alte proiecte tinand cont ca acest proiect a avut niste particularitati mai speciale respectiv terenul bun de fundare s-a gasit la o adancime mai mare.